Alba Iulia, nominalizată pentru „cea mai bună destinaţie a anului“ la evenimentul industriei hoteliere din România

Oraşul Alba Iulia a fost nominalizat la categoria categoria “Cea mai bună destinaţie a anului” în cadrul galei “Hotel Tourism & Leisure”, cel mai important eveniment din industria hotelieră, a turismului şi ospitalităţii din România.

lba Iulia concurează la această categorie pentru petrecerea timpului liber cu destinaţii ca Bucovina, Sibiu, Transalpina – Voineasa, Sighişoara, Delta Dunării şi Târgu Mureş.   Cei care consideră Alba Iulia drept o destinaţie preferată pot vota online până în 14 mai pe site-ul evenimentului. Votul online se poate exprima o singură dată, accesând site-ul concursului. Concomitent, juriul format din experţi va selecta cele mai importante proiecte turistice din cadrul concursului. Cele mai eficiente şi inovatoare proiecte şi concepte din industria hotelieră, a turismului şi a ospitalităţii din România vor fi premiate în 22 mai, în cadrul unei Gale organizate la Bucureşti.   Alba Iulia fost desemnat în 2012 Destinaţie Turistică Europeană de Excelenţă. Alba Iulia s-a înscris în această competiţie şi a şi câştigat-o, la categoria „Turismul şi regenerarea siturilor fizice”. Proiectul EDEN – European Destinations of Excellence – a fost lansat în anul 2006 de Directoratul General pentru Întreprinderi şi Industrie/ Comisia Europeană. Destinaţiile EDEN sunt desemnate printr-un concurs naţional, organizat de autoritatea de turism din fiecare ţară participantă la proiect, pe baza temei şi a criteriilor de selecţie agreate de Comisie.

LACURI NATURALR

In vechime se spunea ca lacurile sunt Ochii Pamantului in care se oglindeste Cerul. Noi, astazi, dupa decenii de poluare si pangarire irationala a tuturor apelor, cu greu mai putem sustine aceeasi metafora. Cu toate acestea, in ciuda agresiunii omului modern impotriva naturii, unele lacuri, aflate la o oarecare  distanta de “civilizatie”, au ramas intacte. Ireal de frumoase, incredibil de pure si transparente, sunt asezate in imprejurimi mirifice care te indeamna pe loc la liniste si reflectie interioara. Admirati-le frumusetea nemaintalnita, Romania are cu ce se mandri din acest punct de vedere!
In tara noastra se pot intalni diferite tipuri de lacuri, originea acestora punand amprenta asupra formei, adancimii sau compozitiei si temperaturii apei.  


Lacurile de munte 
Lacurile din Carpatii romanesti sunt situate in zona apelor de munte, cuprinsa intre altitudinea minima de 200 m (Muntii Banatului) si cea maxima de 2300 m (Muntii Fagaras si Retezat). Pe langa aceste lacuri montane naturale mai pot fi intalnite si lacurile de acumulare create de catre om (antropice).

Lacurile de alunecare si de baraj natural s-au format in urma deplasarilor de teren care au barat scurgerea unui rau. Apa si-a facut loc in aval spre vechea albie, trecand peste barajul care cu timpul s-a stabilit determinand formarea unei cuvete. Lacurile de acest gen sunt putine la numar si in general cu suprafete mici, fiind supuse unui proces lent de colmatare, din cauza materialului transportat si depus in lac de catre afluenti.

Lacurile glaciare s-au format in circurile sau vaile glaciare sub actiunea ghetarilor. Majoritatea acestor lacuri sunt situate la altitudini cuprinse intre 1900 si 2000 m. Extremitatile altitudinale sunt date de lacurile: Hartop I si Capra din Fagaras si Taul Agatat din Muntii Retezat, la altitudinea de 2300 m, pe de o parte, si de Buta din Retezatul Mic si Iezerul Surianu din Muntii Sebes, la altitudinea de 1720 - 1750 m, pe de alta parte. Alimentarea cu apa a majoritatii lacurilor glaciare se face din izvoarele de suprafata, al caror debit variaza in functie de anotimp si indeosebi de grosimea stratului de zapada si de valoarea precipitatiilor. Iarna toate lacurile glaciare ingheata.
De asemenea in Romania mai putem intalni si alte tipuri de lacuri precum: lacurile relicte, lacurile de lunca, vulcanice, limane, baraje naturale sau lacurile formate in depresiuni carspice. In continuare vom incerca sa prezentam cele mai importante lacuri din Romania, modul de formare si mai ales, locatia acestora. 
Lacul Sfanta Ana este singurul lac de origine vulcanica din Romania, situat la o altitudine de 946 metri in masivul Ciumatul Mare, aproape de Tusnad. Lacul a luat nastere pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu din masivul vulcanic Puciosu. Zona aceasta a fost declarata rezervatie naturala. Langa lac se afla mlastina Mohos, deosebit de frumoasa, dar si periculoasa, care poate fi vizitata numai cu ajutorul unui ghid. Exista doua rute de acces catre lac: pornind din localitatea Bixad, judetul Covasna sau prin Targu Secuiesc-Turia-Balvanyos-Sfanta Ana. Lacul este considerat cel mai curat din Romania, dar si din lume datorita apei distilate, care insa nu este potabila din lipsa sarurilor minerale (mineralizarea fiind de 0,002%).




Balea Lac este situat in muntii Fagaras si reprezinta unul dintre cele mai importante obiective turistice din Romania, datorita altitudinii la care se afla statiunea, 2034m. Tot aici se gasesc cele mai numeroase lacuri glaciare din tara, Avrig 2011 m, Caltun 2147m, Doamnei 1865 m , Balea 2034 m, cascade: cascada Moasei, cascadele Avrigului, cascada Serbotei, cascada Balea.
Frumusetea acestor locuri sunt iesite din comun, datorita altitudinii mari la care se afla, numeroase plante unicate precum: floarea de colt, macul galben, in perioada verii se poate ajunge la Balea Lac cu masina pe Transfagarasan (drumul dintre nori) situat la o altitudine de 2042 m, a doua ca inaltime din tara, iar in celelalte anotimpuri urcarea se poate face numai cu telecabina.



Lacul Ursu este cel mai mare lac heliotermic din lume. Este unic in Europa si nu se stie de existenta unui astfel de lac in intreaga lume. Lacul Ursu este considerat rezervatie naturala, ca lac sarat cu fenomen de heliotermie, bucurandu-se de un regim special de protectie. Lacul Ursu isi primeste in fiecare an miile de turisti care vin atat pentru relaxare cat si pentru vindecarea anumitor boli ginecologice, reumatismale, endocrine, metabolice, neurologice. Unii dintre noi se bucura de lacurile termale, altii de lacurile sarate iar altii de lacul Ursu care le implineste pe amandoua. Efectul heliotermic se datoreaza efectului de sera produs de apa dulce ce curge la suprafata lacului, cu apa sarata concentrata. Numele lacului provine de la forma sa, care seamana cu cea a unei piei de urs. Lacul Ursu are suprafata de cca 4 ha si adancimea de aproximativ 18 m. 



Aflat in statiunea Sovata, lacul Ursu este coroana de pe capul acestui loc unde mai putem intalni alte lacuri sarate si dulci: Alunis, Verde, Rosu, Nedru, Verde, Mierlei sau Parschiva.

Castelul Bran Arta si Cultura. Constructii celebre

Castelul Bran este unul dintre cele mai frumoase si cunoscute monumente istorice si arhitecturale din Romania. Situat langa Brasov, in Pasul Rucar-Bran, castelul atrage turistii din toata tara dar si din afara Romaniei gratie locului pitoresc in care este construit, arhitecturii medievale, precum si istoriei din spatele acestui monument important pentru arta si cultura romaneasca. 

Castelul Bran, unul dintre cele mai cunoscute castele din Romania

Istorie

Istoria castelului Bran incepe undeva in secolul al XIII-lea, cand in zona Branului este construita o fortificatie de catre cavalerii teutoni. In secolul al XIV-lea, sasii din Scaunul Brasovului primesc acceptul Regelui Ludovic I de Anjou de a construi o noua cetate din piatra la Bran. Conform documentului emis de rege in anul 1377, prin care acesta confirma dreptul sasilor de a ridica cetatea, se poate deduce faptul ca aceasta noua cetate a fost cladita in locul vechii fortificatii din secolul al XIII-lea.

In anul 1407, Mircea Cel Batran primeste sub stapanire de la Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei,Castelul Bran, care ramane sub autoritatea Tarii Romanesti pana in 1419. In anul 1427, castelul trece sub stapanirea maghiara dar este inchiriat inapoi scaunului Brasovului de catre regalitatea Ungariei.

Apropiindu-ne de zilele noastre, aflam ca in 1920, Consiliul Orasanesc Brasov isi arata recunostinta fata de Regina Maria, sotia regelui Ferdinand, pentru contributia ei marcanta la Marea Unire de la 1918, donandu-i Castelul Bran. Regina Maria demareaza lucrarile de restaurare, transformand constructia intr-un veritabil castel. In 1948, dupa plecarea familiei regale din tara, Castelul Bran ajunge in proprietatea statului. Dupa mai multi ani de abandon, timp in care castelul s-a degradat si a fost devastat, in 1956 Branul este partial amenajat ca muzeu si este redeschis apoi publicului vizitator. Restaurarea s-a finalizat in 1993. In prezent, castelul este in proprietatea lui Dominic de Habsburg si a surorilor sale, mostenitori ai Principesei Ileana, cea careia Regina Maria i-a lasat mostenire castelul.

Potentialul turistic

Castelul Bran este cunoscut in lume drept castelul lui Dracula, desi se pare ca Vlad Dracul nu a locuit niciodata in el. Pentru ca a contribuit marcant la potentialul turistic, renumele de Castelul lui Dracula a fost perpetuat in circuitul turistic, atragand atentia vizitatorilor, dar si a industriei cinematografice. La Bran a fost turnata pelicula Interviu cu un Vampir, cu Brad Pitt, Tom Cruise, Antonio Banderas, Christian Slater, Kirsten Dunst si Marcel Iures in distributie.

Dupa retrocedarea castelului mostenitorilor acestuia, statul roman a continuat sa administreze timp de trei ani castelul. La 1 iunie 2009 s-a redeschis oficial muzeul Castelului Bran.

Castelul Bran Interior

Exista si cateva legende legate de Castelul Bran. Cea mai cunoscuta este Legenda lui Dracula, vampirul din Carpati. Reputatia de "vampir" i se trage probabil domnitorului Tarii Romanesti de la metodele sangeroase, precum trasul in teapa, prin care avea obiceiul sa pedepseasca faradelegile. Sasii au atribuit la acea vreme domnitorului si alte fapte macabre, cum ca s-ar fi hranit cu sangele dusmanilor sai. Se pare ca legenda a fost atat de puternica, incat s-a perpetuat pana in zilele noastre, devenind subiect pentru literatura mondiala si cinematografie.

Interior Castelul Bran

O alta legenda care circula este cea legata de Stanca lui Dietrich. Se spune ca Dietrich, un cavaler teuton, a pus bazele fortificatiei, dand si numele stancii pe care este construit astazi castelul. 

Castelul Bran, patul Reginei Maria

Castelul Bran, vedere in curtea interioara

Drum si acces

Castelul Bran se afla la 30 de kilometri de Brasov. Pentru cei care doresc sa ajunga la Bran cu masina, accesul la castel este deosebit de simplu. Dinspre Bucuresti, accesul se face pe DN1 pana la Brasov (un drum de aproximativ doua ore si jumatate), iar de la Brasov catre Pitesti, pe DN73, pe un drum de circa 30 de minute.

Castelul Bran iarna

Accesul cu trenul este posibil numai pana la Brasov, iar din Brasov exista posibilitatea luarii unui taxi pana la Bran, sau a unui autobuz de la autogara, care asigura curse regulate din oras pana la Bran si inapoi, cu plecari la fiecare 30 de minute si in weekend din ora in ora.

Manastirea Curtea de Arges

Manastirea Curtea de Arges

Manastirea Curtea de Arges se afla pe Bulevardul Basarabilor nr. 1, in localitatea Curtea de Arges, judetul Arges, la 36 de kilometri N-V de Pitesti. Manastirea este ctitorita deNeagoe Basarab (1512-1517) si are hramul Adormirea Maicii Domnului, praznuit la 15 august.

Monumentele de arhitectura si de arta religioasa, precum si cultura generala din epoca feudala din Tarile Romane, au ramas unice in istoria civilizatiei noastre, pentru faptul ca in esenta lor aceste monumente si aceasta cultura, fata de gandirea lumii antice, erau generate de o noua si superioara invatatura despre Dumnezeu, despre om, despre viata si despre lume in general, invatatura inspirata din Sfanta Evanghelie si propagata prin Biserica.

Aparut la orizontul istoriei sale sub influenta binefacatoare a unei civilizatii latino-bizantine, poporul roman, in stransa legatura cu Biserica - sprijnitoarea ideii de libertate si independenta nationala, protectoarea artelor si a culturii a stiut sa selecteze si sa retina din aceasta civilizatie elementele care aveau o contingenta directa cu psihologia si aspiratiile noastre nationale.

Prin urmare, manastirile si in general monumentele istorice, artele aplicate, tiparul si alte manifestari culturale ale epocii feudale de la noi, pe langa importanta lor religioasa, au avut totdeauna si un rol national, cultural si artistic pentru popor.

Privita din acest punct de vedere, Manastirea Curtea de Arges, care prin asezarea si farmecul ei natural, arhitectural si artistic intrece in frumusete tot ce s-a facut la noi pana in secolul al XVI-lea, reprezinta o continuare a traditiei si a vietii religioase a poporului roman, dar si apogeul unei epoci infloritoare in arhitectura si arta.

Manastirea Curtea de Arges - de-a lungul vremii

Ajungand Domn al Tarii Romanesti, Neagoe Basarab, scrie el insusi intr-una din pisaniile sale care se afla pe fatada de apus a bisericii, ca, gasind acea straveche biserica (adica vechea Catedrala a Mitropoliei de la Arges) daramata si neintarita, i s-au "deschis ochii inimii" si a hotarat aceasta biserica din temelie a o zidi si a o inalta si a o intari.

De aici, de buna seama, stirea de fata a trecut in miscatoarea legenda populara aManastirii Argesului, in care de asemenea se vorbeste despre: "Un zid parasit.. Si neispravit.. La loc de grindis.. La verde-alunis.. Cainii cum il vad.. La el se raped.. Si latra-a pustiu.. Si urla-a mortiu."

Prin urmare, acum mai bine de 460 de ani, Neagoe Basarab (1512-1521), dornic de a-si dovedi autoritatea, credinta si patriotismul, dar si avutia, hotara zidirea acestei marete manastiri, menita sa intreaca in frumusete tot ce se facuse pana atunci.

Manastirea Curtea de Arges, prin maretia, perfectiunea proportiilor cat si prin bogatia decoratiei acesteia a gasit un puternic ecou in sufletul cantaretilor populari care i-au invaluit obarsia in umbra legendei. Asa cum glasuieste balada populara culeasa de Alecsandri, zidirea Manastirii Curtea de Arges s-ar datora "Mesterului Manole", care impreuna cu "noua mesteri mari, calfe si zidari" au lucrat cu multa truda si cu pretul unor mari sacrificii la ctitoria voievodului Neagoe Basarab.

Acele ruine, aflandu-le Neagoe Basarab, cu ajutorul unui ciobanas, "din fluier doinas", ar fi hotarat: "Iata zidul meu! Aici aleg eu.. Loc de minastire.. Si de pomenire" si de indata ar fi indemnat pe mesterii ce-l insoteau, zicandu-le: "Curand va siliti.. Lucrul de-l porniti.. Ca sa-mi ridicati.. Aici sa-mi durati.. Manastire 'nalta.. Cum n-a mai fost alta" ceea ce acestia pana la urma, cu pretul vietii lor, chiar au si facut.

Manastirea Curtea de Arges nu este insa o legenda: ea este expresia sentimentelor celor mai sincere ale poporului roman despre jertfa lui, pe care a pus-o si la baza acestei manastiri, dupa cum a pus-o si la baza tuturor marilor opere de constructie din tara noastra, in trecut si prezent. 

Manastirea din Curtea de Arges nu este numai un simplu locas de inchinare, ci este un simbol al jertfei poporului roman. Zidirea manastirii a durat trei ani (1515-1517). Domnul Neagoe, care avea bune cunostinte despre arhitectura bisericeasca, a dat si ideea planului bisericii si sfaturi si indemnuri mesterilor, in fruntea carora se distinge legendarul Manole.

Tot Neagoe Voievod si sotia sa, Despina Doamna, au procurat materialul cel mai bun pentru zidirea manastirii, precum si metalele pretioase - aur si argint - pentru impodobirea ei. Unele lucrari au fost continuate de ginerele si urmasul lui Neagoe, Radu de la Afumati (1522-1523 si 1526-1529).

Un vestit pictor, Dobromir Zugravul din Targoviste, care pictase si Manastirea Dealu, a impodobit in chip minunat biserica aceasta, care, asa cum spuneau unii istorici, spre exemplu Gavriil Protul, Paul de Alep s.a., nu este asa de mare ca Templul lui Solomon, nici ca Sfanta Sofia facuta de Justinian imparatul, dar ca frumusete este mai "pre deasupra acelora".

Manastirea Curtea de Arges a fost sfintita la data de 14-15 august 1517. La aceasta slujba, dupa descrierea facuta de Gavriil Protul de la Muntele Athos, a fost prezent insusi Neagoe Basarab. In afara de domn, familia sa, curtenii si boierii tarii, a fost de fata Teolipt - Patriarhul Constantinopolului, insotit de mare sobor, toti arhimandritii si egumenul manastirilor din Sfantui Munte Athos si tot "clerosul" din Tara Romaneasca, in frunte cu Mitropolitul Macarie (c.1513-c.1521) si mult popor venit din aproape toate colturile tarii. Marele sobor sarbatoresc al sfintirii bisericii se facea in vechea resedinta a Domnilor munteni. 

"Pentru intaia data un patriarh din Constantinopol, Teolipt, se afla pe pamantul romanesc; el era insotit de episcopii de Sares, de Sarde, de Midia si de Melenic. Mitropolitul Tarii Romanesti in acest timp era Macarie. Si el a venit cu egumenii manastirilor existente. Se facu de cu seara, la 14 august, vecernie si coliva in ajunul hramului, apoi, spre seara praznic, dupa care calugarii incepura denii in cuprinsul de marmura, stralucitor de aur, al rnanastirii celei noua. Si sfarsira denia cand se varsa zorile."

"A doua zi, Neagoe insusi aseza la locurile lor icoanele scumpe daruite de dansul, pe cand clerul, cu Patriarhul in frunte, se gatea de slujba cea mare a liturghiei dupa aceasta tarnosire de mana domneasca. Pana atunci un al doilea ospat primi la mesele intinse pe pajiste toata boierimea la un loc cu, saracii de pe aceste locuri, cei mici, saraci, vaduve, misei si cei neputernici".

"Cand oaspetii plecara dupa iscalirea si pecetluirea actului de fundatie, ramase stapan pe cuprinsul manastirii Iosif, ca egumen cu bedernita, ca arhimandrit si deopotriva cu carmuitorul Tismanei, care si ea isi avea paivilegii mai presus de alta manastire inca din zilele Patriarhului Filotei (1364-1376)".

Prezenta patriarhului de Constantinopol, a altor ierarhi, preoti si calugari de peste hotare, alaturi de mitropolitul tarii si de clerici romani, la sfintirea Manastirii Argesului, a fost prilej si chip de afirmare a unitatii Ortodoxiei, cum nu se mai vazuse inca.

Manastirea Curtea de Arges, asa cum a iesit din mana mesterilor lui Neagoe Basarab, apartine, in ceea ce priveste linia ei arhitectonica, stilului bizantin, in timp ce elementele decorative ce-i impodobesc exteriorul, dezvaluie influente ale artei armene, persane, georgiene si arabe. Cu toate acestea, aici totul alcatuieste o perfecta si armonioasa unitate.

Mai tarziu au venit insa peste aceasta manastire multe necazuri si primejdii. In iarna anului (1610-1611), Gabriel Bathory cu oastea lui, au jefuit din biserica si din morminte tot ce era pretios, luand si acoperisul de plumb si cositoral bisericii, si lasind-o expusa la stricaciuni. Domnitorul Matei Basarab (1632-1654) a refacut biserica si a inzestrat-o, iar Serban Cantacuzino (1678-1688), care il numeste pe Neagoe "stramosul domniei mele", a intreprins de asemenea lucrari de restaurare la manastire.

Razboaiele dintre rusi si turci de la 1769-1774 si 1787-1791 au adus Manastirii Curtea de Arges alte jefuiri si stricaciuni. Un cutremur la 29 octombrie 1802, apoi un foc, un alt cutremur la 28 ianuarie 1838, alte incendii in ianuarie 1866, la 23 aprilie 1867 si la 2 decembrie acelasi an, au adus manastirii noi deteriorari si pagube mari.

Manastirea Curtea de Arges, alaturi de oraselul de langa, intre timp, au dobandit cinstea de resedinta episcopala, la anul 1793 luand fiinta aici Episcopia Argesului, care a functionat pana in 1949, cand s-a unit cu Episcopia Ramnicului Valcea. Figuri memorabile de episcopi au onorat aceasta episcopie. Pe langa buni pastori, ei au fost si luminati patrioti, unul dintre ei, indeosebi Ilarion (1820-1823; 1828-1845), fiind sfetnic al lui Tudor Vladimirescu.

Biserica manastirea Curtea de Arges, intre anii 1875-1885, a fost refacuta in forma de azi, dupa planul arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy. Aceasta refacere a despuiat in mare parte manastirea de ansamblul ei, prin inlaturarea marii cetati - parter si etaj - cu mareata clopotnita ridicata de Matei Basarab.

Tot la Manastirea Curtea de Arges, a functionat, cu mici intreruperi, timp de peste 100 de ani, Seminarul teologic "Neagoe Voda", continuat apoi de Seminarul Teologic Special pentru Transilvania pana in anul 1977.

Manastirea Curtea de Arges - planul si arhitectura bisericii

Daca privim din orice parte biserica Manastirii Argesului, ea ne apare ca un ansamblu unitar si armonios, un joc de linii, de inflorituri ingenioase in piatra, de lumini si umbre rasfrante care-i dau spontaneitate, suplete si eleganta. Aceasta desavarsita opera arhitecturala, culturala si artistica, face ca biserica lui Neagoe si Manole sa fie melodia permanenta a unui cantec iesit din pamantul si sufletul poporului roman.

Planul bisericii respectand traditia cultului ortodox, cuprinde trei incaperi: altarul, naosul si pronaosul, care se disting in doua parti esentiale, privite atat din interior cat si din exterior, o parte, in forma de trilob (trilobata), cu trei abside egale, cuprinde altarul si naosul, dupa principiile de la Cozia.

Manastirea Curtea de Arges - pronaosul bisericii

Partea a doua cuprinde pronaosul, de forma dreptunghiulara, supralargit fata de naos, care formeaza partea originala a acestei cladiri, si care a servit de mausoleu ctitorului si familiei sale. De forma dreptunghiulara, pronaosul cuprinde patru parti distincte: un vestibul dreptunghiular in fata intrarii, in continuarea acestuia, un spatiu central patrat, delimitat de 12 coloane, destinat credinciosilor, si lateral, cuprinde intre coloane si zidurile marginase, doua compartimente, avand o destinatie specifica funerara: locuri de ingropaciune.

Pronaosul e incununat cu trei turle: una mare - in ax, dar nu deasupra mijlocului incaperii, ci la limita ei estica, si doua turle mai mici, deasupra colturilor de nord-vest si sud-vest.

Turla mare de pe pronaos este octogonala numai la exterior, in interior fiind ca la bisericile mai vechi, cilindrica si e deci acoperita cu o calota sferica. Turlele mici - si ele cilindrice in interior si terminate in calote sferice - se sprijina, prin intermediul pandantivilor, fiecare pe cate un soclu constituit, pe doua laturi, de peretii ce formeaza coltul respectiv al incaperii, iar pe celelalte doua laturi, de arce care leaga acesti pereti de cotloanele de colt ale careului, central. Intreaga incapere a pronaosului e luminata, atat lateral prin opt ferestre geminate ce strapung peretii, cat si de sus, prin ferestrele turtlelor.

Manastirea Curtea de Arges - naosul bisericii

Naosul se prezinta ca "o incapere" cu planul in dreptunghi cu laturile lungi paralele cu axul edificiului, incununata deasupra partii estice de o turla si largita in dreptul acestei turle de doua abside. Cele patru mari arce care, sustin turla - doua longitudinale si doua transversale - sunt egale intre ele si determina un patrat.

Pe sub arcul ce formeaza latura dinspre est se face trecerea spre incaperea altarului; celor doua arcuri longitudinale, de nord si de sud, le sunt alipite absidele - identice ca forma si dimensiuni cu absidele altarului - iar spre vest, dincolo de arcul ce incheie patratul naosului, laturile de nord si sud sunt prelungite prin doua ziduri pline si groase.

Absidele naosului sunt mai inguste decat arcele carora le sunt ailipite. Absidele sunt strapunse de cate trei ferestre, capatand mai multa lumina, necesara in timpul slujbelor la strani. Turla de pe naos, atat la exterior cat si la interior, este octogonala. Fiecare dintre cele opt fete ale turlei este strapunsa, ca la Cozia si Dealu, de cate o foarte inalta si ingusta fereastra.

Manastirea Curtea de Arges - altarul bisericii

Incaperea altarului este compusa dintr-o absida semicirculara la interior si in cinci laturi la exterior, precum si dintr-o mica portiune dreptunghiulara ce face legatura cu naosul.

Trei ferestre inalte inguste, usor largite spre interior lumineaza incaperea altarului. Deasupra fiecareia dintre aceste, ferestre, se afla cate o deschidere cilindrica de aerisire. Despartirea intre altar si naos e facuta printr-o tampla - catapeteasma - cu partea de jos din marmura si cu cea de sus din bronz, datand de la ultima restaurare, din secolul al XIX-lea.

Manastirea Curtea de Arges - arhitectura exterioara a bisericii

In exterior, biserica este asezata pe o platforma pardosita cu lespezi de piatra, inaltata cu trei trepte deasupra solului si marginita de o balustrada de piatra noua, cioplita insa dupa modelul celei vechi. Deosebit de artistic este realizata arhitectura exterioara a bisericii si a parametrului ei bogat, sapat in piatra de Albesti.

In fata bisericii, platforma aceasta se prelungeste formand o curticica patrata, in mijlocul careia se inalta un gratios aghiazmatar. Croit in genul si dupa modelul fantanilor decorative ce se gasesc in fata unor anumite moschee turcesti, aghiazmatarul de la Curtea de Arges a fost adoptat la biserica lui Neagoe ca loc de pregatire si sfintire a apelor in ziua de Boboteaza, precum si ca altar de rugaciune in aer liber. 

Intrarea in biserica, unica, se gaseste in fatada dinspre Apus. Douasprezece trepte de marmura conduc in fata unei inalte arcade, prinse in chip de portal intr-o rama lata, impodobita cu o minutioasa florala stilizata. Biserica se ridica astfel pe un soclu foarte larg si inalt, depasind cu mult proportiile de la Dealu si chiar pe cele relativ mai ample, ale unor manastiri moldovenesti contemporane acesteia.

La fel ca la Dealu, corpul bisericii la exterior este subimpartit in douaregistre inegale printr-un puternic profil, decorat aici in forma de torsada rasucita continuu si intr-un singur sens. Registrul de jos, mai inalt, e impartit in panouri dreptunghiulare, in fiecare, panou e asezata cate o rozeta sculptata, dintre care unele sunt ajurate si servesc totodata si de aerisire.

Urmeaza apoi o cornisa puternica, acoperita cu un rand triplu de alveole - intrand format prin retragerea de la alinierea, unei cladiri - si stalactite. Alte rozete-discuri se gasesc in punctele intretaiate ale arcelor si peste aceste discuri se afla cate un porumbel de piatra aurit.

Deasupra cornisei si asterialei, placi de plumb amestecate cu cositor, aplicate pe extradosul boltilor, formeaza invelitoarea bisericii. Patru baze patrate sustin turlele octogonale. La baza turlei dominante de peste centrul navei se repeta motivul cornisei principale, compusa din alveole si stalactite.

Proportiile si disproportiile acestor turle repeta gruparea de la Dealu intr-o forma mai imbogatita.Turlele spiralice din fata introduc un element arhitectonic instabil, impunand fatadei miscari de rotatie in viu contrast cu elementele predominante ale compozitiei.

Prin infatisarea cu totul noua si mareata a monumentului, prin calitatea materialelor puse in opera si prin finetea si perfectiunea lucrului, biserica Manastirii Curtea de Arges reprezinta un monument deosebit de important in evolutia arhitecturii de piatra a Tarii Romanesti.

Manastirea Curtea de Arges - pictura bisericii

Neagoe Basarab incepuse pictarea sfantului locas cu un pictor de mare talent, pe nume Dobromir. Neagoe Basarab murind intre timp, si pictura fiind neterminata, urmasul sau la domnie, Radu de la Afumati, mentine ca pictor pe Dobromir, care a mai pictat si Manastirea Dealu in 1515, Bistrita-Valcea si, incepand din 1519, Manastirea de la Arges, terminata in 1526.

Caracterul picturii insa, tehnica, fondul, compozitia, arata ca pictura de la Arges n-a putut fi executata numai de Dobromir. Acesta a colaborat si cu alti pictori si ucenici ai sai.

Manastirea Curtea de Arges - portretele ctitorilor

Neagoe Basarab si familia - Intemeietorul bisericii, Neagoe Basarab, este infatisat in tabloul votiv impreuna cu Doamna Despina si cu cei sase copii ai lor, trei baieti si trei fete, grupati dupa varsta: baietii de partea tatalui, fetele de partea mamei. Neagoe si Despina sustin biserica pe care o inchina Maicii Domnului si lui Iisus.

Cununi bogate, lucrate in aur si batute cu pietre pretioase impodobesc capetele ctitorilor principali. Vesmantul Domnului este de moda bizantina, de stofa inflorata garnisit cu un guler lat; cu o banda de aceeasi latime pe poale. Spre poalele vesmantului se observa vulturul bizantin brodat in aur, cu pliscul deschis, cu aripile intinse si purtand cununa.

Doamna Despina poarta costum national: fota rosie cu durigi verticale si iie cu rauri, cu maneca bufanta, stransa printr-o manseta ornata cu perle. Costumele copiilor sunt mai simple. Atitudinea de rugaciune este impusa de situatia de ctitori.

Teodosie, Petru si Ioan sunt numele baietilor. Langa mama lor, Despina, stau cele trei fete: Stana, fosta doamna a Moldovei, sotia lui Stefanita Voda (1517-1527); calugarita sub numele de Sofronia si ingropata in biserica, Ruxanda, sotia lui Radu de la Afumati si Anghelina, moarta de copila si inmormantata sub aceeasi lespede de piatra cu fratii sai Petru, si Ioan, morti de mici, ca si Anghelina. Parintii sustin cu cate o mana biserica, oferind-o cu cealalta, iar copiii stau cu mainile la piept in aceeasi atitudine rugatoare.

Radu de la Afumati - mai simplu imbracat decat ctitorii principali, a fost zugravit in profil, sustinand biserica pe care a ctitorit-o cu Ruxanda, prezentata de cealalta parte a tabloului votiv. Poarta plete bogate ce-i cad pe umeri, mustata lunga atarna, barba e rasa, iar pe cap are coroana domneasca impodobita cu perle si rubine.

Intre Radu de la Afumati si intre doamna Ruxanda, sub biserica pe care o sustin in tabloul votiv, este asezata inscriptia slavona scrisa, de Dobromir zugravul in 1526. Doamna Ruxanda este infatisata ca Doamna a tarii, cu coroana pe cap si imbracata cu mantie de brocart cu mult aur.

Mircea cel Batran - 1386-4418 - este singurul dintre voievozii nostri care, in afara de voievodul ctitor din Biserica Domneasca din Arges, poarta costum de cavaler dupa moda apuseana, de fapt tot de derivatie din cel bizantin, toti ceilalti domnitori au adoptat costumul bizantin cunoscut, care s-a impus si sub influenta Bisericii noastre de rit ortodox ca si aceea a Bizantului.

Radu Paisie (1535-1545) si fiul sau Marcu - Chipurile acestora au fost adaugate mai tarziu, alaturi de ale ctitorilor principali, Radu Paisie fiind al doilea sot al Ruxandei. Se crede ca aceste portrete au fost zugravite la Curtea de Arges, dupa 1541, deci dupa zugravirea bisericii mitropolitane din Targoviste, zugravita cu cheltuiala lui Radu Paisie.

Manastirea Curtea de Arges - chipuri de sfinti

Deisis - rugaciunea - in absida dreapta din naos este zugravita scena Deisis care cuprinde trei chipuri: Maica Domnului, Iisus si Sfantul Ioan Botezatorul.

Maica Domnului - este zugravita dupa erminia cunoscuta, rugandu-se la scaunul Mantuitorului, fiul sau, pentru cei pacatosi. Pe fondul albastru presarat cu stele, se proiecteaza chipul rugator al Sfintei Fecioare, cu capul usor inclinat inainte, imbracata in maforion rosu, cu aureola in jurul capului.

O usoara banda de aur impodobeste marginea vesmantului. Himationul de sub maforion este de culoare albastra si cade in linii drepte spre picioare. Cu dreapta, tine o filactera cuprinzand textul unei rugaciuni pentru cei gresiti, dreapta ridicata usor exprima gestul prin care se accentueaza ruga sa.

Iisus Hristos - imparatul imparatilor, Domnul domnilor si Marele Arhiereu este infatisat asezat pe o perna cu alesaturi nationale in scaun adinc, cu spatar inalt; impodobit cu colonete. Iisus troneaza binecuvantind cu dreapta si tinand cu: stanga, pe genunchi o carte deschisa.

Chipul lui Iisus este impodobit cu barba mica, usor ascutit la varf, cu mustata subtire, de culoare blonda, ca si pletele, care par impletite. Mitra arhiereasca e de aur si este impodobita cu rubine, safire si perle. In jurul capului, Iisus are aureola cu initialele I. N.

Sfantul Ioan Botezatorul - este infatisat in forma tipica a Inaintemergatorului bine studiat din punct de vedere anatomic, figura slaba, incadrata de o barba naturala, cu parul stufos ce-i cade in plete pe umeri. De umeri ii atarna cele doua mari aripi simbolice. Acelasi cer albastru, impanzit de stele, formeaza cam trei parti ale fondului pe care se afla zugravit chipul sfantului.

Alti sfinti si cuviosi - In absida de nord a naosului, in primul registru de jos, sunt zugraviti Sfintii Nestor, Dimitrie, Gheorghe si Theodor Tiron. In registrele de sus din ambele abside ale naosului sunt prezentate scene din viata si activitatea Mantuitorului Iisus Hristos.

Pe bolta absidei, altarului, registrul de sus, e zugravita Maica Domnului, cu Pruncul in fata, in stare de rugaciune pentru toti oamenii. In registrul de jos, altar, sunt prezentati, in vesminte, Sfintii Mari Dascali si Ierarhi.

Minunatele fresce ale lui Dobromir si colaboratorilor sai, din 1519-1526, nu mai impodobesc astazi peretii interiori ai ctitoriei lui Neagoe, caci in 1880 Lecompte de Nouy a degajat peretii de pictura originala si in locul lor au fost executate picturi noi, de fratele sau, Jean Jules Antoine, mult inferioare fata de pictura originala.

Manastirea Curtea de Arges - mormintele din pronaos

In pronaosul bisericii se afla mormintele ctitorilor principali: Neagoe Basarab (+1521), piatra de mormant a monahiei Platonida - Doamna Despina - (+1554), sotia lui Neagoe Basarab, piatra de mormant a Doamnei Stana (Sofronia) (+1531), fiica lui Neagoe Basarab si sotia lui Stefanita Voda al Moldovei.

Tot aici se afla si piatra de mormant a voievodului Radu de la Afumati (+1529), sotul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, cel ce in anul 1526 a pus de s-a zugravit biserica Manasitiirii Curtea de Arges, precum si mormintele regilor Carol I si Elisabeta, Ferdinand si Maria.

Manastirea Curtea de Arges - Moastele Sfintei Mucenite Filoteia

In capela-paraclis din centrul palatului se pastreaza moastele Sfintei Mucenite Filoteia. Istoria Manastirii Curtea de Arges reprezinta o parte importanta din insasi istoria Bisericii Ortodoxe Romane, care in mod continuu, de-a lungul veacurilor, s-a identificat cu sufletul si viata poporului roman.

Manastirea Curtea de Arges - manastire cu rol duhovnicesc, patriotic si cultural

Manastirea Curtea de Arges, alaturi de Biserica strabuna a poporului nostru, a indeplinit si un rol patriotic: acela de a mobiliza constiinta poporului si a tarii in fata pericolului turcesc sau de orice soi.

Stema Tarii Romanesti pe care domnitorii o imprimasera pe fatada turnului clopotnitei vechii Mitropolii (demolata la ultima restaurare), si care consta dintr-un dragon infipt in spatele si capul unui leu racnind, care inchipuia pe turci, reprezenta materializarea unei idei propagata prin Biserica: rezistenta contra turcilor in plina expansiune si a tuturor cotropitorilor straini.

De fiecare data, conducatorii tarii aveau inaintea ochilor, cu prilejul slujbelor dumnezeiesti oficiate aici in biserica, acest, stindard de lupta al unei tari inca libera. Vatra de lumina, si potir al credintei stramosesti, Manastirea Argesului a luminat mintile si a daltuit nenumarate suflete, aprinzand in ele focul dragostei de Dumnezeu, de aproapele si de tara.

Manastirea Curtea de Arges, in decursul secolelor, a imprastiat lumina si cultura poporului roman, si a animat sperantele libertatii nationale si religioase ale altor popoare ortodoxe. De aceea, ea are si in prezent si va avea mereu o deosebita insemnatate si valoare istorica pentru noi toti si pentru Biserica Ortodoxa Romana.

Toti vietuitorii acestei manastiri n-au fost numai simpli savarsitori ai formelor religioase, ci au fost si traducatori in fapte ai tuturor aspiratiilor spre mai bine, ale poporului. Cautand in acelasi timp sa se desavarseasca duhovniceste, episcopii, preotii, calugarii si toti slujitorii care au tinut vie flacara credintei si a constiintei nationale, in trecutul zbuciumat al istoriei, au fost si traducatori in fapte ai tuturor nazuintelor spre mai bine ale poporului, bucurandu-se si suferind alaturi de el.